15 februarie 2013



Zilele acestea ma uit la seria de filme “Permaculture Design Certificate Course” a lui Bill Mollison cu Geoff Lawton. Cu cat vad mai multe filme cu atat realizez ca lumea de la oras in care traim este una falsa, artificiala. Daca nu ne putem asigura hrana din natura prin propriile puteri suntem iremediabil expusi unui sistem strain naturii noastre divine – iar copii nostri vor plati pentru “pacatul” nostru de a sustine acest sistem. Sistemul nu exista fara noi, insa noi fara el da. Pentru a ne asigura traiul nu trebuie multe lucruri – cativa pomi roditori bine alesi, o sursa de apa, o casuta mica si cunostinte cum sa ne tricotam hainele. In acest context, daca reusim sa ne reeducam obiceiurile, presiunea banilor scade simtitor – a.i. sa ne putem permite luxul de a alege cui si in ce conditii sa ne vindem timpul.

Un lucru sa nu uitam totusi – locul (poate nu tocmai placut) in care ne aflam actualmente este numai o reflexie exterioara a starii noastre interioare de constiinta. Transformarea, daca se doreste, va fi iar procesul de crestere este lent, precum cel al unei seminte plantate in pamant; nu creste peste noapte, dar creste – si asta este sigur. Singurul lucru ce trebuie sa tinem in minte este intotdeauna sa cautam intelepciune. Cei ce au ochi sa vada iar cei ce au urechi sa auda. Pentru mine, lucrurile din semnatura, sunt un bun inceput in acest sens.

Va doresc pace si tranzitie usoara.

Antonius 



I learn permaculture (DE, EN) and commerce. For healing the body I use German New Medicine (DE1, DE2, EN, ES). For healing the soul I practice Pathwork. May the peace of God be with you my friend.
 

1 februarie 2013

Tipuri de comunitati

Exista comunitati care imbina aspecte de sat ecologic, comunitate spirituala si comuna, intr-o sinteza de viata iluminata. De exemplu, unele comunitati pot avea un lider care nu este in mod particular spiritual, dar are cunostinte extinse de ecologie, sustenabilitate, gradinarit, ferme sau alte abilitati si competente. In vreme ce fiecare membru poate avea propriul guru sau religie, cu totii sunt interesati de cunoasterea si competenta liderului.

Cu foarte putine exceptii, anarhia nu a fost deplin manifestata in comunitatile de pe Pamant pe care le cunoastem. Exista cateva persoane care au cumparat in comun pamant, sau prin concesiune, si care traiesc in felul lor, dar cu gratie si prietenie in relatiile dintre ei. Ar putea lua decizii ca grup, dar, in general, se lasa multa libertate fiecarui membru atata vreme cat nu sunt afectate drepturile celorlalti membri.

In general, aceste comunitati semi-anarhice nu sunt auto intretinute. Locuitorii lor lucreaza in afara comunitatii, ceea ce face aranjamentul cu putin mai mult decat impartasirea locuintei.

Cele cateva comunitati care sunt strans unite si structurate, dar nu au un lider central, sunt formate in general din oameni care a lucrat mult cu sinele lor. Vorbim in general de terapeuti, vindecatori, consultanti de dezvoltare personala , care experimenteaza diferite stiluri de viata si aranjamente. Succesul depinde in mod deosebit de intalniri periodice in care diferentele sa fie procesate si sa se ajunga la un consens de obiective si viziuni. Un exemplu de astfel de comunitate este "Hummingbird Ranch", langa Mora, New Mexico, SUA: http://www.hummingbirdcommunity.org/

Pentru ca o comunitate sa prospere fara un lider puternic, membrii ei trebuie sa isi asume o responsabilitate sporita fata de propriile sentimente, ganduri si actiuni. In general, accesul ca membru intr-o astfel de comunitate este foarte restrictionat. Membrii trebuie sa voteze in unanimitate, in general dupa multa dezbatere, inainte de a admite un nou membru. Cineva care este foarte dependent de ceilalti, sau care nu doreste sa participe in comun la sarcini si activitati, sau care are un stil de viata foarte diferit, nu va fi admis.

Nu este un caz de judecata a unui nou membru, sau de a il considera "rau" intr-un anumit aspect, de a deveni prea exclusivist sau discriminator. Este insa o chestiune in care fiecare membru intra in contact cu calauzirea interioara, sfatuindu-se apoi cu ceilalti. Se simte benefica admiterea noului potential membru ? Se va potrivi in structura existenta a comunitatii ? Va avea o sansa de a fi fericit si integrat in comunitate ?

Unele comunitati dau gres deoarece admit aproape pe oricine, indiferent de gradul de evolutie. Membrii comunitatilor existente au liberul arbitru de a decide pe cine sa primeasca si pe cine sa refuze. Sfatul nostru intr-o astfel de situatie este similar cu cel pentru relatiile voastre personale: Trimiteti iubire si compasiune tuturor sufletelor din viata voastra care nu sunt potrivite pentru voi, apoi lasati-le pe drumul lor in pace.

Este important sa va eliberati de orice sentiment de obligatie pe care l-ati putea avea fata de tovarasii vostri oameni. Nu trebuie sa spuneti "Da" tuturor pentru a fi iubitori si compasionali. Uneori nu merita sa investiti timp si energie cu cineva care nu doreste sa se schimbe si sa evolueze intr-o directie pozitiva. Aceasta a dorit sa spuna Domnul Sananda (Iisus Hristos) cu fraza: " Nu aruncati perlele voastre porcilor". Asemanator, in comunitati, este dreptul si responsabilitatea voastra sa luati decizii care sunt benefice cu adevarat pentru membri si pentru intreaga lume, chiar daca inseamna uneori sa spuneti "Nu" celor care doresc sa intre in comunitate.

Atunci cand alegeti sa fiti parte dintr-o comunitate intentionala existenta, sau cand admiteti noi membri intr-o comunitate din care faceti deja parte, aduceti-va aminte ca o stare inalta de constiinta atrage pe altii care au un nivel de vibratie similar, de cele mai multe ori. Vor fi si exceptii, in special cand sunt lectii de suflet nerezolvate. De exemplu, un potential nou membru perturbator poate sa apara pentru a va invata o lectie de suflet despre discernamant si setarea unor granite ferme prin a spune "Nu". Acelasi membru potential poate are nevoie sa primeasca o lectie despre integritate sau de a isi rezolva problemele inainte de a fi admis intr-o comunitate armonioasa.

Reversul este de asemenea valabil. Suflete care apartin unei comunitati armonioase ce admit a persoana care este dezechilibrata si distructiva fata de scopurile comunitatii, au o lectie de invatat in setarea ferma a granitelor personale (sa invete sa spuna "Nu"). Membrul perturbator care este admis poate avea si el o lectie de invatat. El poate ca a atras oameni iubitori, cu compasiune, pentru a invata de la ei aceste calitati. Odata ce un astfel de suflet este admis in comunitate si ceilalti decid ca nu au de ales decat sa continue impreuna, lectia comuna de suflet poate fi de acceptanta a ceea ce este si de a descoperi noi cai de a da si a primi iubire si compasiune intre noii si vechii membri ai comunitatii.

In mod cert, nu este intotdeauna necesar sa cunoasteti, din punct de vedere intelectual, care este lectia de suflet in fiecare situatie potentiala ce apare in cazul comunitatilor intentionale (sau orice alt aspect de viata). Unele suflete de pe Pamant cauta mereu o lectie profunda de fiecare data cand in calea lor apare cea mai mica imperfectiune sau abatere (din perspectiva lor). De exemplu, daca pasesti peste o piatra si iti luxezi piciorul, inseamna oare ca ai karma negativa ? Poate ca lectia de suflet este mult mai simpla: "Ai grija pe unde mergi !".







Articol preluat de pe blogul Iluzia Realitatii