22 decembrie 2011

Asteptand sarbatorile

          In primul rand, asteptam oaspeti. Ceea ce e o mare bucurie pentru noi. Nu pentru ca am duce dorul iesirilor in oras, nici izolarea nu ne sperie, ci pentru ca simtim cum creste energia comunitatii, creste comunitatea.
“Patria incepe in Spatiul de Iubire si se continua printre oameni cu suflet ca al tau.” Pentru mine, magia sarbatorilor este data de cautarea sufletelor. Acum se formeaza comunitatea. Oameni care, ca si noi, isi cauta propriul drum alaturi de altii. Si fiecare vizita, fiecare prilej de a cunoaste astfel de oameni devine un eveniment in sine. Pregatirile de sarbatori sunt simple. La bradul de Craciun am renutat de trei ani, iar la carne de anul acesta. Sarbatorile noastre sunt sarbatori ale vietii. Un brad taiat sau carnea unui animal sacrificat de dragul “traditiei” nu ne-ar aduce nicio bucurie, dimpotriva. Sambata trecuta am fost in oras. Nu am luat bradut, nici globuri sau beteala de plastic, doar am facut ceva cumparaturi. La ce ne-ar fi de folos podoabele artificiale in frumusetea de aici? Ce sa mai infrumusetam noi? Noaptea trecuta a fost cea mai lunga noapte a anului. Si cea mai intunecata. Cerul era acoperit in intregime de nori. Nu se vedea nimic, doar banuiam putin zapada, dupa urma unei licariri, abia perceptibile in noapte. Asta seara, cerul e plin de stele, fara urma de nori, parca te indeamna sa cauti cu privirea Steaua Magilor. Imi aduce aminte de momentele frumoase din copilarie cand ne adunam toti copiii de pe strada si faceam oameni de zapda, luandu-ne la intrecere care il face mai inalt. Sau cand ne jucam cu saniutele si stateam afara pana cand nu ne mai simteam mainile de ger. Ne intorceam in casa, ne incalzeam putin si iar la joaca! Iarna ne ofera in fiecare zi un alt spectacol. E liniste si frumos. Nu bate vantul iar zapada s-a asternut in strat subtire si scartaie sub picioare. Si e inca destul de cald pentru dusurile zilnice. Combin dusul cu apa calda cu frictionarea cu zapada. Apoi fug repede in casa, ma sterg bine cu un prosop aspru si gata! De cateva ori, am mers si desculta prin zapada. Am mai mers desculta prin zapada si cand eram mica, dar aici e putin mai greu, pentru ca terenul e inclinat si cam alunec. La inceput simt putin rece, apoi am impresia ca zapada frige. Cand picioarele mi se inrosesc, ma intorc la caldura si imi pun ciorapi de lana in picioare. Pana acum n-am racit deloc si constat cu bucurie ca nu mai sunt atat de friguroasa cum eram in oras. Cred ca la oras multi oameni mananca mai mult decat au nevoie, in special dulciuri, din cauza stresului. Cel putin eu asa faceam pana sa ne mutam aici. De cand ne-am mutat aici nici nu mai mananc asa mult, nici nu mai simt nevoia de dulciuri. Cand mi-e pofta de ceva dulce, o lingura de miere ajunge. Am si slabit cateva kg. Nu stiu cate, dar se vede dupa imbracaminte. Suntem sanatosi, in forma si optimisti. Ce sa-i mai cer eu lui Mos Craciun? Mos Craciun, pentru mine nu trebuie sa colinzi magazinele. Eu imi doresc prieteni buni si vecini minunati. Si un motanel negru, cu blanita semilunga si ochi verzi. Si... mai am o dorinta secreta, dar pe asta ti-o spun numai tie.

3 comentarii:

  1. Buna sara de Ajunul lui Mos Craciun,

    urmaresc cu drag ,Marcela,postarile tale,mai ales de cand v-ati mutat cu Mircea.

    Va urez de sarbatori tot ce va doriti si voua!

    Nu sunteti singuri,sunt sigur ca nu numai eu va urmarim virtual ,traiul pe care multi ni-l dorim,il tanjim insa deocamdata il savurtam din postarile voastre.

    Descrierile tale line,desprinse dintr-o carte de Creanga,ne duc mereu cu gandul la libertatea copilariei si la seninatatea omului intelept necesara atat de mult zilelor noastre de azi poluate.

    De aceea fie ca randurile tale sa se inmulteasca asemeni vizitatorilor si vecinilor ce vor fi sa vina.

    si vor veni,te asigur Marcela,asa cum vor veni spre realizare dorintele tale cele mai dragi...

    Va port in gand,si va soptesc mereu ca oriunde voi fi voi pastra gandul si sufletul meu alaturi de voi,din respect pentru curajul de a arata lumii ,in mod pioneresc,ca se poate Altfel!

    De aceea iti multumesc tie in mod deosebit ,pentru lumina si alinarea ,ce o aduci ,prin scrierile tale ,celor ce inca mai stau agatati intr-o realitate chinuitoare,zdrobiti de problemele pe care noi defapt ni le-am creeat ,ca o plasa ,cruda de paianjen .

    Te asigur,ca datorita scrierilor,voastre,si a caldurii din randurile tale in mod deosebit,aduci pentru fiecare dintre noi ce va citim,un oftat de alinare(ce iti va fi rasplatit ,si ma rog pentru asta).

    Plantele tale,pisicile tale,izvorul,copacii,cerul,natura inconjuratoare te iubeste,asa cum de mult nu a iubit pe nimeni.

    As spune ca te asteptau ,sa se daruiasca in splendoarea ei nemaivazuta vreodata ,astaptand alintul cuiva deosebit de drag.

    Multumind inca odata pentru sufletul pe care il pui si curajul pe care il insufla randurile tale,sa ai sarbatori binecuvantate si toate cele bune.

    cu mult drag,

    m

    RăspundețiȘtergere
  2. ce frumos scrii Marcela ... sunt fericita ca v-am cunoscut si imi doresc sa ...
    ... dar asta e dorinta mea secreta :)

    un Craciun fericit in Valea Curcubeului va doresc, frati buni ai Anastasiei
    cu drag, corina

    RăspundețiȘtergere
  3. Cu dor de casa, din departari, va trimit si eu din prea-plinul meu sufletesc multa iubire si un car cu flori sa va impodobeasca spiritul si caminul! Si eu imi doresc! :D Cu drag, Diana http://www.panoramio.com/user/66760

    RăspundețiȘtergere